Home Travel Cum am uitat să respir

Cum am uitat să respir

written by Raluca March 1, 2016

Din ciclul cum să ne mobilăm frumos existenţa, am mai adăugat o săptămână de vacanţă de vis la capitolul de amintiri dragi. Am ajuns în sfârşit, pentru prima dată în Elveţia. Mi-a plăcut mult, un exemplu de curăţenie, confort, aristocraţie, bun gust, amabilitate şi bună-voinţă sinceră.

Geneva are ceva special, e o împleticire incredibilă între un oraş mic şi o metropolă, e dătătoare de imagini unice, una mi-a rămas în suflet: o după-amiază senină cu un vânt cald, gustul unui Mouse au Chocolat venit parcă din Raiul dulciurilor, savurat pe podul Mont Blanc şi privirea mea tâmpă că Jet D’Eau, fântâna arteziană din faţă cu o coloana de apă de vreo 150 de metri, părea că are viaţă…mă rog, în continuare cred că are viaţă…

Seara am avut parte de…zâmbete şi de-o excursie foooarte drăguţă, pe malul lacului Leman, am trecut prin dichisitele staţiuni franţuzeşti Thonon-les-Bains şi Evian-les-Bains, până într-un orăşel desprins parcă din poveşti. Montreux te cucereşte de cum intri în el, mi s-a părut că seamănă mult cu Monte Carlo, e de un pitoresc deosebit, de o eleganţă aparte In dreapta lacul şi Munţii Alpi cu crestele albe, ireale parcă, iar în stânga – construite în pantă şi inundate de vegetaţie –  hoteluri de lux datând din sec.XIX, frumos întreţinute sau renovate cu gust. Fără să abuzez de metafore, locul ăsta îţi oferă nişte peisaje care-ţi taie respiraţia.

Aici a fost compusă melodia “Smoke on the Water” a celor de la Deep Purple, în 1971. Trupa era în Montreux când cazinou-ul a luat foc, ei văzând toată scena de peste lac, din hotel.

Şi puţini ştiu faptul că Freddie Mercury şi-a trăit în Montreux ultimele luni din viaţă, chiar spunea “If you want to find peace, go to Montreux”. A găsit oraşul unde oamenii nu îl agasau pe stradă, deşi toată lumea ştia foarte bine cine este. Nu-i cereau autografe, nu-l întrebau dacă are SIDA sau dacă e gay. Se pare că Montreux-ul l-a iubit pe Freddie la fel de mult cum el a iubit Montreux-ul,  pentru că pe malul lacului Geneva i-a fost ridicată o statuie care priveşte spre lacul care i-a fost casă în ultimii ani de viață.

IMG_9067

Şi am mâncat cel mai bun fondue de brânză eveeeer, la “Le Museum” şi un quiche cu brânză de capră şi seminţe de pin minuuunat la poalele Alpilor şi am avut cel mai fermecător sentiment din lume pe tărâmul ăsta magic.

Montreux e un loc tare frumos, cu o climă aşa de blândă şi un aer de libertate pe care, cu greu îl pot explica. E un oraş care îţi unge sufletul şi de unde nu ai mai vrea sa pleci. Am plecat cu greu…

You may also like

Leave a Comment